La cursuri... |
În perioada 30 iulie – 10 august 2012
Catedra Arheologie şi Istorie Antică a Universităţii de Stat din Moldova, Muzeul
Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (Sfântu Gheorghe, România), Centrul de
Pregătire Profesională în Cultură (Bucureşti, România) au organizat cursuri de
formare profesională pentru 20 de tineri specialişti (studenţi, masteranzi şi
doctoranzi) din România şi Republica Moldova, în domeniul investigaţiilor
magnetometrice în arheologie. Cursurile teoretice sau derulat la Sinaia, în
timp ce cursurile practice, de teren, sau derulat pe perimetrul Sinaia – Sf.
Gheorghe – Braşov – Miercurea Ciuc. Prelegerile teoretice şi practice au fost asigurate
de dr. Dan Ştefan, Maria-Magdalena Ştefan şi dr. conf. Valeriu Cavruc.
Primele incerări |
Proiectul ArheMAG – Cercetarea non invazivă şi
protecţia patrimoniului arheologic cu ajutorul investigaţiilor magnetometrice
(ArheMAG), a fost finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) (România), a urmărit
fundamentarea unei practici unitare în cercetarea şi evidenţa digitală a
patrimoniului arheologic imobil şi dezvoltarea unei metode coerente de
instruire a personalului de specialitate, fiind o continuare logică şi coerentă
a proiectului ArheGIS – Arheologie digitală şi spaţială, implementat în anul
2011, la fel realizat cu sprijinul AFCN.
Ore de pedologie |
Proiectul a urmărit adecvarea practicilor curente
şi viitoare la realităţile economice şi tehnice naţionale şi la specificul
administrativ şi juridic din Republica Moldova şi România.
În acelaşi timp propunea o depăşire a barierelor organizaţionale, în căutarea
unor soluţii inovative de ultimă generaţie, menite sa îmbunătăţească accesul şi
disponibilitatea materialului informaţional digital, în scopul conservării,
protecţiei şi punerii în valoare a patrimoniului arheologic. Pentru societatea
contemporană, cultura digitală devine din ce în ce mai mult inima cunoaşterii
şi activităţii oamenilor, fie că este vorba de interese profesionale, de
educaţie sau divertisment. În acest context, proiectul, a promovat socializarea
ciberspaţiului prin digitizarea şi disponibilizarea informaţiei de patrimoniu
în spaţiul virtual. Patrimoniul arheologic a fost abordat în acest proiect ca
sursă de cunoaştere a trecutului şi resursă culturală indispensabilă
dezvoltării economice şi educaţionale a societăţii.
Practici pedologice |
Proiectul din anul 2012 a fost fundamentat atât
pe cerinţele legale privind identificarea şi protejarea patrimoniului
arheologic, cât şi pe experienţele de vârf pe plan internaţional în domeniu. De
asemenea, proiectul a urmărit să creeze şi să ofere o metodă de instruire a
personalului implicat în identificarea şi protejarea patrimoniului arheologic
astfel încât să fie acoperite atât zonele care necesită o înaltă specializare,
cât şi acelea care presupun specializări mai generale. În proiect au participat
câţiva experţi în domeniul arheologiei non-invazive, care au cunoştinţele şi
abilităţile în utilizarea mijloacelor moderne de evidenţă a patrimoniului
arheologic imobil, dobândite atât prin studii cât şi prin activităţi practice în
colaborare cu cele mai prestigioase instituţii de profil din Germania, Marea
Britanie sau SUA. Participanţii, tineri arheologi din România şi R. Moldova,
sub conducerea experţilor, au lucrat în teren, utilizând metodele şi
instrumentele moderne şi au căpătat cunoştinţele şi competenţele necesare utilizării
tehnologiei magnetometrice. În paralel cu activitatea în teren, participanţii au
beneficiat şi de instruirea teoretică asigurată de experţii în domeniu. În ceea
ce priveşte produsele culturale ale proiectului, acestea vin în completarea şi
întregirea informaţiilor ştiinţifice dobândite şi publicate în urma activităţilor
din cadrul proiectului ArheGIS, contribuindu-se astfel semnificativ la îmbogăţirea
bibliografiei ştiinţifice româneşti în domeniul arheologiei digitale şi spaţiale.
Asamblarea magnetometrului |
Cercetarea arheologică prin săpătură transformă
arheologia într-o disciplină distructivă. Un sit arheologic excavat este în
acelaşi timp sistematic distrus. Pentru a afla şi înţelege ce se află mai jos
trebuie să distrugi ce se află deasupra. De aceea săpătura arheologică, scumpă
şi cel mai adesea distructivă, nu mai reprezintă de mult singura opţiune
de reconstrucţie a trecutului
îndepărtat. Utilizarea judicioasă a metodelor non invazive (GIS, magnetometrie,
rezistivimetrie etc.) în arheologie este necesară şi benefică, cunoscându-se
faptul că aceste tehnici: preced şi orientează excavaţiile arheologice (scumpe
şi de durată); înlocuiesc în anumite situaţii săpăturile arheologice; sunt
nedistructive şi repetabile; contribuie semnificativ la acumularea de
cunoştinţe pentru un domeniu particular al cunoaşterii ce investighează relaţia
dintre comunităţile umane din trecut şi mediul ambiant.
Colectarea datelor |
Finalitatea proiectului a constituit-o
certificarea candidaţilor drept urmare a unei probe teoretice şi a
unei probe practice, evaluate de experţi în domeniu din Universitatea din Bucureşti,
Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Naţional al Carpaţilor
Răsăriteni. Toţi competitorii au fost apreciaţi cu note între 8 şi 10 şi au
obţinut diplomele doveditoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu